Stiu ca am intarziat un pic, dar poate, totusi, imi veti primi in casa urarile.
Descreteste-ti fruntea un pic, uita de toate si zambeste! Strange-i la piept pe toti cei dragi, mangaie-ti pisica, mai pune un globulet in bradul gata aranjat de ieri, si canta colinde! Deschide-ti sufletul si lasa caldura sarbatorilor de iarna sa te invaluie ca un vis frumos. Pentru ca-i Craciun...si odata cu el aduce lumina, pace, bucurie, zapada, viata, daruire, iertare, zambet, sarbatoare.
Craciun fericit!
Si colindul meu preferat... doresc a-l imparti cu voi! :)
Se afișează postările cu eticheta cantec. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cantec. Afișați toate postările
duminică, 26 decembrie 2010
duminică, 14 noiembrie 2010
Bal. Dans. Pian.
Saptamana trecuta a fost Balul bobocilor...
Offf, dar ce mai bal! Nu spun ca ar fi iesit rau, dar nici pe placul meu nu a fost...
Inca am in minte imaginea fetei frumoase, cochete, dar timide, invitata la dans de cel mai bun dansator. Ea imbracata intr-o roche de bal (stil anii 20-30), el, pe cat de prezentabil, pe atat de dulce.
E o sala mare, o atmostfera calda, iar pianul parca suna mai frumos ca niciodata.
El se indreapta cu pasi mici spre ea si o intreaba daca ii acorda un dans. Ea accepta bucuroasa. Danseaza. El ii saruta mana. Ea face o plecaciune.
Ahh! Cred ca o parte din mine va ramane mereu fermecata de povesti, printi si printese. Poate ca nu am crescut inca...sau poate ca asa voi fi mereu. Si in fond, imi lipseste doar rochia! :)
Sunt prea visatoare?
Offf, dar ce mai bal! Nu spun ca ar fi iesit rau, dar nici pe placul meu nu a fost...
Inca am in minte imaginea fetei frumoase, cochete, dar timide, invitata la dans de cel mai bun dansator. Ea imbracata intr-o roche de bal (stil anii 20-30), el, pe cat de prezentabil, pe atat de dulce.
E o sala mare, o atmostfera calda, iar pianul parca suna mai frumos ca niciodata.
El se indreapta cu pasi mici spre ea si o intreaba daca ii acorda un dans. Ea accepta bucuroasa. Danseaza. El ii saruta mana. Ea face o plecaciune.
Ahh! Cred ca o parte din mine va ramane mereu fermecata de povesti, printi si printese. Poate ca nu am crescut inca...sau poate ca asa voi fi mereu. Si in fond, imi lipseste doar rochia! :)
Sunt prea visatoare?
vineri, 5 noiembrie 2010
POT pentru ca VREAU !
Astazi imi spun :
POT pentru ca VREAU !
-------------------------------------------
Asta e un post pe care il incepusem pe 25 octombrie... Nu am vrut sa il postez atunci pentru ca mi se parea ca nu e gata, ca trebuie sa-i mai adaug ceva. Dar poate ca si timpul a avut o influenta...nu mai am timp de nimic.
Acum o saptamana auzisem la liceu ca se va face inca o piesa, si nu orice piesa, ci un musical! Little Mermaid...
Imediat am dat fuga, mi-am luat de pe internet versurile, si am inceput sa ma regatesc pentru rolul Ursulei, bineinteles!
(Ariel mi se parea cam prea dulce, afectata, si asa mai departe, plus ca e soprana...). Deci, nu!
Imi spuneam ca pot pentru ca vreau...
Am dat auditia, dar nu am luat.
In schimb am ramas cu ceva, am ramas cu POT pentru ca VREAU!
Mi-am dat seama ca nu e cel mai important sa ajungi la obiectivul propus, si drumul pana acolo.
Eu am muncit! Stiu ca am muncit si ca o voi mai face cu orice alta ocazie. Zic ca a meritat sa incerc...
Si mai zic ca m-am simtit implinita ca am dus melodia pana la capat, chiar daca nu am luat rolul. Implinita ca cineva a vazut cat m-am straduit, m-a ascultat, si mi-a spus "Felicitari!".
Azi stiu ca am putut, chiar daca nu a fost la nivelul dorit...
POT! :)
Si cum ar spune ea,
TRUE? YEEES!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)