vineri, 25 decembrie 2009

Craciuuunnn fericiiiiit !

Pentru ca e sarbatoare,si pentru ca am primit cadouri :x si pentru ca ma simt fericita si pentru ca iubesc, CRACIUN FERICIT !
>:d<

Myspace Graphics
Myspace Graphics and Myspace Layouts

luni, 7 decembrie 2009

back in business

Si chiar mi-era dor sa scriu putin pe aici...
N-am mai scris din...lene,comoditate,lipsa de timp sau pur si simplu pentru ca mi-am petrecut timpul altcumva :> .
Azi am avut prima teza. (la bio)
Cred ca l-am strsat foarte tare pe iubitul meu cu chestia asta...si cu "mi-e fricaaa!" or " nu pot sa dorm". Sunt sigura defapt ca peste ceva timp ma voi amuza copios pe tema asta. Ah,si abia astept sa fiu a 10-a sa-i "terorizez" pe boboci >:)...cu toate ca,cei de-a 10-a nu ma terorizeaza pe mine.
Ba chiar sunt si persoane de care chiar am nevoie acum :)...si care m-au facut sa ma schimb,sa ma maturizez,dar totusi sa raman copil.
Pentru ca totul, in liceu, e altfel in decat ma asteptam...in bine,cred.
Super,chiar acum am vazut rezultatul alegerilor de ieri : a iesit "Base" :))). "super" mai mult in gluma...politica e una dintre ultimele chestii care ma intereseaza in tara asta. Si stiu ca e trist.
Adica...daca tinerii , "viitorul unei tari" nu sunt interesati de tara,practic,tara nu mai are viitor.
Dar daca am ajuns asa de rau: "Base" sau "Geoana" ? ...ii inteleg pe toti care nu au fost la vot.
Nici de 1 decembrie nu m-am simtit ca si cum as celebra ceva...
Oare am eu o problema cu patrotismul?

marți, 13 octombrie 2009

nu mai are acelasi titlu dupa editare !

Si daca tot a vazut postarea asta,macar sa-i fac o descriere mai amanuntita...
O persoana care, cum am mai spus nu doreste sa se ridice si sa spuna "Liniste" pentru a atrage atentia, insa toata lumea inchide gura cand el are ceva de spus, pentru ca aproape intotdeauna are ceva de spus...ceva important pentru care sa merite 2 minute de liniste.
Ochii lui tind spre verde, desi sunt caprui. Chiar daca ii stiu aproape pe de rost, de fiecare data cand ii privesc descopar ceva nou in ei. Noi sentimente...stari si emotii.
E incapatanat, lucru care ma amuza destul de tare. Daca vrea ceva trebuie sa aiba, "urgent". Si...un sfat: nu pune niciun pariu cu el. Il vei pierde, asa cum si eu am pierdut vreo 2 sau 3 pana acum.
Nu ai cum sa te plictisesti langa el...sau cel putin eu, nu.
Si daca stam impreuna o ora si un pic...si mai vorbim la telefon cel putin o jumatate de ora, imediat ce am inchis imi dau seama ca am uitat sa-i spun ceva...ca mai este totusi ceva ce nu i-am zis.
Nu ia lucrurile chiar asa cum ii sunt date...nu vrea sa faca ceva doar pentru ca e "in trend"...vrea doar sa fie el, si este!
E altfel decat toti intalniti pana acum.
E special si nu imi dau seama de ce, pentru ca face lucruri normale...dar totusi, le face in stilul sau care e diferit de al tuturor.
E stresanta usurinta lui de a rezolva anumite probleme si felul sau de a vedea lucrurile.
Inca o chestie "X(" : ...cum are el dreptate in aproape tot ce mi-a spus toata vacanta despre dragul nostru Mishu'.
Emana sigurata si incredere. Increderea ca orice s-ar fi intamplat sau intampla, te poti baza pe el oricand, oriunde. Dar totusi siguranta lui nu este una enervanta sau ironica.
E prietenos, e deschis, dulce, simpatic.
Are scara lui de valori...chestie care mi se pare importanta :)...mai ales ca si aici suntem de aceeasi parere.
E inteligent...matur si cu o personalitate puternica.
Nu fuge de responsabilitate nici cand e vorba sa-i pregateasca lu' frati'su ceva de mancare, cand trebuie sa faca tot felul de chestii, ca "sef al clasei" sau cand trebuie sa-mi "gateasca" mie clatiteee :x.
Nu minte si nu exagereaza doar pentru a iesi in evidenta sau pentru a atrage "ascultatori"...
E amuzant, haios si placut. Iar genele lui impreuna cu ochii aceia superbi dau combinatia perfectaaa.
Miroase a vanilie. Nu stiu de ce, pentru ca, desi petrece ceva timp prin bucatarie, nu face prajituri sau altceva.
Maybe, parfumul lui combinvat cu el imi da mie impresia asta.
M-a invatat mai multe lucruri de cat stie el ca m-a invatat.
De la el am invatat sa invat,sa am incredere mai multa in mine, in el,in noi...de la el stiu ca aparentele pot insela atat de muuult,ca fizica este frumoasa, ca Three days grace a scos un album nou, ca important este ce simti tu, nu ce simt ceilalti referitor la persoana ta, am invatat sa nu imi mai pese de anumite chestii, ca nu trebuie sa ma las doborata de nimic, niciodata, ca peste orice obstacol se poate trece, mai greu sau mai usor...dar cel mai important e ca am invatat sa apreciez...sau mai bine zis sa-l apreciez...si sa-l iubesc.

Multumesc!

luni, 21 septembrie 2009

Liceu :d

A trecut si prima mea saptama de liceu...pot spune ca a fost o saptamana chiar placuta,excluzand trezitul la ora 6.
Partile bune sunt mult mai multe,si da! mai importante!-vorbeste o optimista convinsa-cel putin pe moment...
Mi-am cunoscut toti profesorii iar cei mai multi dintre ei mi s-au parut extrem de devotati meserie...tipul ala ce profesori care vin la scoala nu doar sa-si ia salariul,ci sa faca,in fiecare zi,un copil sa se indragosteasca de materia lui.
Cladirea este putin cam "naspa"...cu toate ca era o chestie pe care o cunosteam prea bine,deci nu ma deranjeaza prea mult. Am ramas surprinsa sa vad cat de mare este liceu :)
In prima zi a fost excelent! Stiu ca m-am trezit in curtea liceului...fiind una dintre cei o mie si ceva de oameni de acolo. Mi-am cunoscut dirigintele :) si cativa colegi.
E tare Viteazu'...ma face sa ma simt extraordinar iar atmostfera este geniala. Ma incanta postul de radio care emite in fiecare pauza, ma incanta toate activitatiile extrascolare la care pot participa.
Este extrem de placut sa stii ca esti o parte din acel intreg ceva...[cum am mai spus].

miercuri, 2 septembrie 2009

wake mw up...when august ends!

Parca nu suna la fel de bine ca "wake me up when sept. ends".
Si uite ca s-a dus si luna august :) si chiar vreau sa fiu "trezita" cand se va termina septembrie...cand imi voi cunoaste deja colegii,dar si mai si profii :-s. Cu ceva noroc,destul creier si inca cateva tehnici noi de copiere va trece si "bobocia".
Cei mai frumosi ani...cat de importanti mi se par! defapt cred ca sunt,nu mi se par.
Oricum ma simt ca la cea mai frumoasa varsta. Simt ca totul este atat de aproape de mine si ca absolut nimic nu-mi este imposibil acum. E ca si cum o intreaga galaxie lucreaza pentru ca eu sa ma simt asa. :-? mai stii ?!
Maine voi trece pe la liceu sa vad daca s-au facut repartizariile pe clase. Nu stiu de ce presimt ca voi fii la hash [ 9 H-sounds good].

marți, 11 august 2009

First meeting

DA!
Astazi a fost "Firs meeting" pentru mine,pentru ceilalti "the second"!
La inceput nici nu credeam ca voi veni,dar am reusit sa ajung,si mi.a parut super bine.
Vorbeam cu robi [special scriu cu litere mici,sa vada si el cat e de mic in universul asta] la telefon,si era ceva de genu: "ok,am ajuns in herastrau si acum ce fac? Ma duc asa la oameni si ce spun..."Buna-buna.Esti in Viteazu? a..si eu :d" si pana la urma am intalnit.o pe Oana...s.a oprit chiar in fata mea,tragand cu urechea putin,si auzind de "planul meu de atac" s.a oprit imedia facand semne cu mana gen "heeei,sunt in Viteazu" :)). A fost foarte draguta aceasta intamplare,pe care nu o voi uita prea curand.
Apoi ne.am indreptat tematoare spre un grup mai mare...usor speriate,emotionate,tematoare. Eu deja ma gandeam...Doamne peste ce nebunii oi mai da si aici :-s ?!
Am facut imediat cunostiinta cu acel grup din care o cunosteam doar pe Zuzu [cine nu o cunoaste pe Zuzu ?! :x]. Ne.am imprietenit imediat cu alte cateva fete imediat...oarecum.
Prima mea intalnire cu viitorii colegi a fost foarte tare.
Am simtit de la inceput ca fac parte dintr-un "tot"...chiar daca sunt o particica mica mica si eu contez! Sunt din Viteazu' !
Astia da colegi! :x

luni, 10 august 2009

Scoala generala Federico Garcia Lorca

"Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem cladiri mai mari,dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi dar minti mai inguste .Cheltuim mai mult dar avem mai putin;cumparam tot mai mult dar ne bucuram tot mai putin.
Avem case mai mari dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii dar mai putin timp;
avem mai multe functii dar mai putina minte,
mai multe cunostinte dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta dar nu cum sa ne facem o viata,
am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna pe luna si înapoi dar avem probleme când trebuie sa traversam
strada sa facem cunostinta cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari dar nu si mai bune.
Am curatat aerul dar am poluat solul.Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre.Scriem mai mult dar învatam mai putin
Planuim mai multe dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare sa detina mai multe informatii sa
produca mai multe copii ca niciodata dar comunicam din ce în ce mai putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei încete;
oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri dar mai multe divorturi,
Case mai frumoase dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica
folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri
supraponderale si pastile care îti induc orice stare de la bucurie, la liniste, la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe în vitrine dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta scrisoare si în care poti
decide fie sa împartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi acest mesaj.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca
acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca
aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.
Aminteste-ti sa spui "Te iubesc" prietenului si persoanelor pe care le îndragesti,
dar mai ales sa o spui din inima.
O sarutare si o îmbartisare vor alina durerea atunci când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment
pentru ca într-o zi acea persoana nu va mai fi lânga tine.
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai."


Daca tot ai avut rabdare, draga cititor, sa citesti aceasta poezie destul de lunga, trebuie sa citesti si completarea mea.
Oh, poi aceasta poezie in afara faptului ca este foarte profunda si absolut adevarata, imi aminteste de ceva foarte special.
In scoala noastra se sarbatoreste in fiecare an "ultimul clopotel", cand pentru clasele a 8a suna clopotnita for the last time. Inca din clasa a 5a am plans dupa fiecare generatie. :))
Imi amintesc ca fiind a 5a placeam un baiat de la a 8a. Cat de tare mi se pare acum! Whatever...si, inca de atunci mi se parea foarte interesanta aceasta serbare, sa-i zic.
Anul acesta, la ultimul clopotel, doamna director ne-a citit aceasta poezie, in timp ce noi boceam de mama focului. Nu a fost doar poezia cauza bocetului de acolo, ci amintirea a 8 ani petrecuti impreuna-amintire care tocmai se finaliza-experienta acumulata, prieteniile legate, faptul ca alaturi de acele persoane ne-am transformat din niste copii capriciosi in niste adolescenti constiinciosi...
Imi veti lipsi...

duminică, 5 iulie 2009

Am emotii...

Emotii,emotii si iar emotii!Ma imaginez peste 2 luni si 8 zile [fix atat] cand va incepe o noua perioada din viata mea!
"perioada cea mai frumoasa" as putea spune din cate am auzit de la "cei mari".
Mishu a fost si este liceul pe care mi l.am dorit,si cu siguranta in urmatorii 4 ani ma voi indragosti de el...pentru ca vad acolo nu doar o cladire in care usile,scaunele,podelele si bancile scartaie,ci ceva mai mult : un loc minunat,in care se rade,de invata,se plange,un loc unde oamenii se imprietenesc,se cearta si au timp sa se impace !
Asa vad eu Mishu'...deocamdata. Promit foarte multe poostari inca din prima zi de sc.

Viteazu' people


"Oh,da! Suntem in Viteazu,ce mai...cati ca noi? " :)))
In curand voi descoperii si eu fermecatele mistere ale acestui "locas de formare". Imi vine in minte doar poezia lui Bacovia "Liceu,cimitir al tineretii mele..." Am un an intreg sa ma bucur de bobocie,si 3 ani sa rad de alti boboci >:) .