miercuri, 29 decembrie 2010

Bradut rasturnat...iar!

Dormeam... Eram linistita si invelita pana la mijloc.
Era genul acela de noapte profunda, in care nimic nu se mai aude pentru ca toti dorm.
Mda... Toti, mai putin Lizzi care alearga noaptea prin casa, se joaca cu globuletele din pomul de Craciun, si mai alearga, si se mai joaca... pana il darama.
Am auzit deodata:
Buf!
Deschid ochiii incet, somnoroasa fiind, si ma uit la pomul pe care m-am straduit sa il aranjez cat mai frumos... Ma intorc pe partea cealalta zambind si spunandu-mi:
Bradut rasturnat! Si anul asta...nu stiu cum reuseste in fiecare an! Sau poate ca asta e distractia ei de Craciun?!
Adorm inapoi. Doar nu era sa ma ridic din patul moale si cald...si maine e o zi!

[o sa revin cu poze]

luni, 27 decembrie 2010

Sin titulo, solo sentimiento

Ninge incet, cu fulgi mici, dar ninge frumos. Barbia mi-e lipita de geam; privesc in sus cum norii cad usor. Am aburit geamul... Offf! Imi amintesc de o inimioara facuta mai devreme, dar n-o mai gasesc. Incerc sa aburesc toata partea asta din geam, devenind din ce in ce mai trista.
Zaresc un "A" si un "R" incadrate intr-o inimioara... Uite-o!
Aici era!
Si e atat de bine sa te simti scufundat pana la gat in paginile unei carti bune -"O pagina de dragoste" de Emile Zola-, intr-o zi friguroasa in timp ce stai langa caloriferul incins si mai privesti din cand in cand fulgii.

Cred ca ne trebuie atat de putin pentru a fi fericiti! Unii se tem de acel putin, insa eu il primesc bucuroasa.
Sunt fericita!, imi spun in gand...
Ah! si ce frumos se vad copacii.

duminică, 26 decembrie 2010

Urari de iarna...

Stiu ca am intarziat un pic, dar poate, totusi, imi veti primi in casa urarile.

Descreteste-ti fruntea un pic, uita de toate si zambeste! Strange-i la piept pe toti cei dragi, mangaie-ti pisica, mai pune un globulet in bradul gata aranjat de ieri, si canta colinde! Deschide-ti sufletul si lasa caldura sarbatorilor de iarna sa te invaluie ca un vis frumos. Pentru ca-i Craciun...si odata cu el aduce lumina, pace, bucurie, zapada, viata, daruire, iertare, zambet, sarbatoare.
Craciun fericit!
Si colindul meu preferat... doresc a-l imparti cu voi! :)

joi, 16 decembrie 2010

Let it snow!

Oh...s-au intamplat asa mult in ultima perioada.
Sfarsitul saptamanii care tocmai a trecut s-a incheiat asa frumos... printre aplauze, flori, felicitari si multe imbratisari la piesa "Omul cu o singura apripa".
Apoi, saptamana a inceput dragut de tot : cu multe urari, si multi pupiiiici; de data asta dati, nu primiti.
Marti am dat ultima teza si am putut in sfarsit sa respir linistita... A fost teza la romana (care ma asteptam sa fie ingrozitor de grea) unde cred ca o sa iau o nota bunicica.
Ieri a fost ziua in care toata lumea a fost mai copilaroasa decat de obicei... sau cel putin eu si colegii mei de clasa.
Iar azi...azi absentez la prima ora (fizica) pentru a scrie acest post. In fond, ce-i mai important: ora de fizica sau placerea mea de-a scrie?!


... si desi nu ninge (Offf!), eu cant! :)
"Let it snow! Let it snow! Let it snow!..."

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Omul cu o singura aripa

Sambata m-am trezit de dimineata, sau ma rog, nu chiar dis-de-dimineta... Pe la vreo 9 asa. (atunci e dimineata pentru mine).
M-am imbracat repede, mi-am luat ghiozdanelul gata pregatit de seara si-am plecat.
Bineinteles ca am intarziat putin, doar asa imi sta in fire... Stiu, e urat de tot sa intarzii mereu, daaar, voi scrie altadata despre asta.
Cum spuneam, am intarziat cam vreo 10 minute la Nottara. ( Dar mi-a luat cam 7 minute sa gasesc intrarea actorilor, deci nu sunt eu de vina! )
Dar ce legatura asta cu omul cu o singura aripa?

"Omul cu o singura aripa" e o piesa extrem de frumoasa, emotionanta, si universal-adevarata.
E vorba de un copil care se naste diferit de toti ceilalti. Peste tot se vorbea doar de asta, in ziare, la televizor, oriunde...pana si chelnaritele restaurantelor avea ca subiect principal de discutie tot asta.
El se naste cu o aripa in locul bratului drept. Moasa copilului e incapabila de a-si reveni dupa acel soc, de a scoate din pantecele mamei un copil diferit.
Mama sa e disperata si gata sa faca orice; ajunge chiar sa o roage pe doctorita sa ii amputeze bratul copilului. Doctorinta insa, nu face asta, si vine cu o solutie mai buna: aceea de a se muta din oras...
Intr-o noapte, un ord, un cocosat si un lepros vin la casa copilului cu o singura aripa, pentru ca "In Biblie scrie ca se va naste un om inaripat care va vindeca lepra si orice alta boala.". Dar el nu mai era aici, deja plecase...
Copilul cu o singura aripa devine omul cu o singura aripa. El ajunge la un circ, unde toti si-au batut joc de el, apoi la o sala de dans, unde patroana salii se indragostete de el.
Trece prin multe...
Dupa ce el pleaca de la femeia care l-a iubit, motivul plecarii fiind acela ca nu mai era in siguranta acolo, e dat in urmarire de politia secreta a Frantei... De ce?! Pentru simplul fapt ca el era diferit.
In tot timpul asta, apare de mai multe ori o femeie care il cauta disperata pe omul cu o singura aripa... Cine e ea? Poate o sa aflati mai tarziu...
Singur, trist, si fara bani, el isi incearca norocul la o prostituata. Chiar daca era diferit, era tot barbat, nu?!
Cum spunea, el trece prin mult... Astfel, ajunge batranul cu o singura aripa ; sta alaturi de niste vagabonti care, si ei, il privesc tot ca pe o ciudatenie, considerand ca le-a fost trimis de la Dumnezeu. Uita. Uita tot... Devine un batran care nu are nimic, care nici macar nu-si mai aduce aminte cate aripi a avut : "Una sau doua. Nu stiu..."
Povestea se termina atunci cand el, asa: batran si aproape senil, isi intalneste jumatatea. Femeia care il tot cauta pe el...v-o amintiti?! Ei, bine, ea era femeia care se nascuse cu o aripa in locul bratului stang.
Ei formeaza intregul, si impreuna pot zbura...

Multumesc ca mi-a fost dat sa joc in piesa asta! (chiar daca am fost doar prostituata...)

joi, 2 decembrie 2010

Citatul de azi

Nu-ţi umple viaţa cu vise, ci trăieşte-ţi visele!